Calendar romano-catolic (rit latin)

Învierea Domnului (Paștele)

În 2027, Învierea Domnului (Paștele) este duminică, 28 martie (calendarul romano-catolic).

În 2026 data acestei sărbători coincide cu o zi de sărbătoare legală nelucrătoare. Statutul de zi liberă vine din Codul muncii, nu din marcajul religios.

Următoarele șase date

  1. 2026 5 aprilie Duminică
  2. 2027 28 martie Duminică
  3. 2028 16 aprilie Duminică
  4. 2029 1 aprilie Duminică
  5. 2030 21 aprilie Duminică
  6. 2031 13 aprilie Duminică

Ce se celebrează

Învierea lui Isus Cristos este sărbătoarea centrală a creștinismului. Toate evangheliile relatează că, în prima zi a săptămânii, mormântul a fost găsit gol, iar Cristos cel înviat s-a arătat ucenicilor. Pentru credința catolică, acest eveniment dă sens întregului an liturgic: fiecare duminică este considerată o mică sărbătoare a Paștelui.

Cum se calculează data

Paștele nu are dată fixă. Regula tradițională, legată de deciziile Bisericii din secolul al IV-lea, este: prima duminică după prima lună plină care cade la sau după echinocțiul de primăvară, fixat convențional la 21 martie. Calculul (numit computus) folosește tabele bisericești, nu observații astronomice directe.

Biserica Romano-Catolică aplică această regulă în calendarul gregorian, introdus în 1582 de papa Grigore al XIII-lea. Astfel, Paștele catolic cade între 22 martie și 25 aprilie. Bisericile care folosesc pascalia iuliană – Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică – ajung adesea la o altă dată; în unii ani, cum a fost 2025, cele două date coincid.

Din data Paștelui derivă toate sărbătorile mobile: Miercurea Cenușii, Floriile, Înălțarea, Rusaliile, Sfânta Treime, Trupul și Sângele Domnului.

În liturgie

Celebrarea începe în noaptea dinspre duminică, prin Vigilia pascală, pe care tradiția o numește „mama tuturor vigiliilor”. Ea cuprinde binecuvântarea focului nou și aprinderea lumânării pascale, cântul de vestire a Învierii (Exsultet), un șir de lecturi din Vechiul și Noul Testament, liturgia botezului și Euharistia.

Ziua Paștelui este cea mai înaltă solemnitate a anului. Ea este urmată de Octava Paștelui – opt zile celebrate ca o singură sărbătoare – și de timpul pascal, de 50 de zile, încheiat la Rusalii. La Roma, papa rostește în ziua de Paști binecuvântarea Urbi et Orbi.

Tradiții

Pe lângă liturgie, multe comunități catolice păstrează obiceiul de a aduce la binecuvântat, în Sâmbăta Sfântă sau în dimineața Paștelui, coșuri cu alimente pentru masa festivă: ouă, pâine, carne, sare. Ouăle vopsite sau încondeiate sunt comune creștinilor din toată regiunea, indiferent de confesiune. Obiceiurile concrete variază între comunitățile de origine română, maghiară, germană sau poloneză.

Este zi liberă?

Da. Prima și a doua zi de Paști, precum și Vinerea Mare, sunt zile libere legale conform art. 139 din Codul muncii, acordate în funcție de cultul salariatului. Pentru salariații de confesiune catolică, datele se raportează la Paștele catolic; detaliile sunt pe pagina sărbătorii legale.

Surse

Verificare editorială: 17 noiembrie 2026.

Calendarul anului 2026 · Planifică o minivacanță · Semnalează o eroare